Ieri, 7 februarie, la Teatrul National Bucuresti, s-au desfasurat conferintele primei zile din cadrul celei de-a treia editii a Galei Societatii Civile.
 |
 |
 |
Corina Gonteanu a definit in fata celor aproximativ 150 de participanti notiunea de Corporate Social Responsability si componentele acesteia. Cele mai interesante date furnizate de reprezentanta OSF au fost datele rezultate din cercetari realizate in Occident. Astfel, 92% dintre americani considera ca este important ca o companie sa ofere contributii, donatii sau servicii organizatiilor nonprofit, 48% dintre britanici si-au schimbat optiunea pentru un produs ca urmare a unei campanii de marketing comunitar, iar 82% dintre managerii companiilor americane cred ca responsabilitatea sociala contribuie la profitul companiei.
Gilda Lazar a prezentat principalele beneficiile pe care le obtine o companie prin implicarea in viata comunitatii. Acestea sunt recunoasterea, reputatia si recunostinta. Excelenta in afaceri este conditionata intr-un procent de 6% de impactul activitatilor companiei asupra comunitatii.
Pentru a se stabili un parteneriat intre o organizatie neguvernamentala si o companie este necesar ca cele doua sa impartaseasca aceleasi valori, sa aiba atitudini similare asupra problemelor societatii. Conform spuselor Corinei Vasile, acestea sunt doua dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect finantat de Raiffeisen.
La finalul conferintei, Ministrul Culturii si Cultelor, Mona Musca a reamintit participantilor despre oportunitatea “2%”. “Aceasta lege nu ar fi existat in acest moment daca nu ar fi beneficiat de sustinerea societatii civile”, considera dna Mona Musca, “[...] acum nu va ramane decat sa derulati campanii de informare si atragere a banilor rezultati din noua lege”.
A doua conferinta, “Eficienta sponsorizarilor ca instrument de marketing”, oferita de Grupul Rompetrol a fost moderata de Laurentiu Ispir (Business Magazin). Vorbitorii au fost Lidia Solomon (Connex), Eugen Babau (Grupul Rompetrol), Cristina Hanganu (Michelin), Alexandra Dinita (Free Communication) si Dragos Olea (ADD).
Lidia Solomon a aratat ca sponsorizarea este complementara actului de publicitate. In general compania sponsor cauta sa obtina din proiectele pe care le sustine vizibilitate, mediatizare. Exista totusi si exceptii: “Connex a sponsorizat si evenimente de o anvergura mai mica, cu un numar mic de benficiari care s-au derulat la nivel local sau regional” dupa cum a informat Directoarea de PR a companiei. Tot in cadrul conferintei reprezentanta companiei de telecomunicatii a informat participantii despre posibilitatea solicitarii de sponsorizari din partea Connex pentru proiectele pe care le deruleaza. Deadline-ul este 18 februarie 2005.
”Un amestec de PR, sales promotion si activitate filantropica”, aceasta este definitia pe care o da Cristina Hanganu sponsorizarii. Contributia companiei la cauza aleasa este direct legata de implicarea consumatorilor in schimburi cu respectiva compania. Directoarea de Comunicare de la Michelin a concluzionat “companiile sunt organizatii pro profit si actioneaza ca atare. Acest lucru este valabil si in ceea ce priveste politica de sponsorizare”.
Alexandra Dinita (Free Communication) crede ca “simpatia asupra organizatiei ce solicita sponsorizarea va fi atrasa numai printr-o prezentare creativa, coerenta si completa a proiectului de sponsorizare”. Sansele ca o cerere de sponsorizare sa fie acceptata cresc inzecit atunci cand este insotita de o “argumentatie convingatoare si la obiect privind beneficiile sponsorului”.
Conferinta s-a incheiat cu prezentarea rezultatelor studiului “Sponsorizarea in cultura. Atitudinea comunitatii de afaceri din Romania”, realizat de ADD.
Conferinta “Campanii de imagine pentru ONG-uri” a incheiat prima zi. Moderator a fost Anca Gheorghe (TVR), iar vorbitorii, Laurentiu Nita (Free Communication), Serban Alexandrescu (Headvertising) si Diana Flutur (Odysey Communications).
De modul in care este perceputa o organizatie neguvernamentala de publicurile sale – finantatori, sponsori, mass media, beneficiari – depind si resursele pe care aceasta va reusi sa le mobilizeze pentru rezolvarea problemelor comunitatii.
Conferinta a demonstrat ca cai de colaborare atat cu agentii de publicitate, cat si cu institutii media. Chiar daca Serban Alexandrescu spune ca nu este fan al barter-elor sau parteneriatelor, exista si exceptii, chiar el fiind implicat in realizarea uneia dintre cele mai de succes campanii ale societatii civile din anul 2004: Campania Nu Da Spaga!
Anca Gheorghe a subliniat faptul ca un parteneriat intre un ONG si o televiziune nu presupune numai difuzari de spoturi. Mult mai importante sunt participarile in emisiuni, stirile in jurnalele de maxima audienta.
Prezentarile facute de vorbitorii din prima zi a Galei pot fi accesate pe site-ul www.galasocietatiicivile.ro, Sectiunea Evenimente.
