Traian Ungureanu – „Tsunanimitatea”

Pornind de la dezastrele – fie naturale, fie provocate de om – consemnate de istoria modernă a umanităţii, autorul face o analiză critică a modului în care au reacţionat Europa şi America după catastrofa provocată de Tsunami în 26 decembrie 2004 în special în Indonezia:

„Imediat ce proporţiile dezastrului din Oceanul Indian au devenit cunoscute, spectatorii de la distanţă  ai nenorocirii au manifestat o mirare febrilă, urmată de acel soi de entuziasm pe care îl pune în mişcare numai o experienţă cu totul nouă (...) Nici un precedent istoric nu a fost evocat. Nici o experienţă asemănătoare nu pare să fi înarmat memoria colectivă înaintea încercării din 26 decembrie 2004.”

Daniel Barbu – „Despre originile înapoierii durabile în Europa de Est”

Pornind de la cartea lui Daniel Chirot „Originile înapoierii în Europa de Est”, Daniel Barbu dezvoltă un răspuns, inedit în teoria politică românească, la întrebarea: De ce au evoluat în direcţii atat de diferite, de o parte ţările Europei Occidentale, de cealaltă, ţările Europei de Est şi de Sud-Est?

Cătălin Avramescu – „Critica cerşetoriei şi geneza statului modern.”

Parcurgînd o serie de lucrări şi tratate publicate de-a lungul timpului asupra cerşetoriei, autorul scrie în eseul citat: „În natura sa, cerşetorul este un animal politic. Pentru Le Trosne, crima unui vagabond nu este una de moment, ci un delict reflectat, necurmat si habitual .Nici vorbă în aceste tratate de un diagnostic social al sărăciei de masă. Cerşetorul este analizat ca individ, iar statutul său este derivat direct din descompunerea persoanei sale morale.”

Horaţiu Pepine – „Voluntarismul lui Traian Băsescu”

Plecind de la acuzatiile de autoritarism la adresa presedintelui Traian Basescu, Horatiu Pepine scrie: „Ciudăţenia situaţiei, psihologic explicabilă, este că acuzaţiile de autoritarism la adresa preşedintelui sunt formulate de exponenţii unui regim care a subordonat Justiţia şi Presa intereselor politice ale unui grup politic restrans.”