Dimineata de 14 iunie parea una obisnuita pentru aceasta vreme si pentru cineva care nu stia ca azi se imparte cascavalul dupa un an de multa munca in publicitatea din Romania. Pentru a treia oara la Ad’Or, Leo Burnett juca finala cu un McCann de neinvins pana acum.

 

M-am trezit tarziu si transpirat, am baut niste apa rece dupa berea de noaptea trecuta si m-am urcat intr-un taxi: diii, pana la asteptata masa rotunda a creatiei, moderata de Liviu Druga si Cristian Manafu, cu creionul ascutit si gata sa aud lucruri care nu prea se spun prin publicitatea de la noi. Asa s-a intamplat.

Am auzit o paleta colorata de injuraturi a stimabilului Stefan Iordache, actionar Leo Burnett, la adresa unei Teodore Migdalovici cu multa stapanire de sine. Dar ce injuraturi, fereasca-ne Dumnezeu de gura lu’ nea Iordache. Violenta verbala a barosanului actionar a lasat muta o sala intreaga. M-am simtit umilit si balacarit de cuvintele de mahala rostite apasat de stimabil.

 

Are vreo semnificatie lucrul asta, putem trage vreun semnal de alarma? Pai cred ca putem, daca tinem cont si de faptul ca Teodora Migdalovici a plecat anul trecut de la Capital in urma unui articol incomod la adresa Leo Burnett Romania care castigase la prestigiosul Golden Drum si de bucuria rostita de Iordache: “Imi pare bine ca ai fost data afara de la Capital”. Ce ne facem cu OMUL de care vorbea Serban Alexandrescu cu doua zile in urma si ce pot face banii in Romania? Ne intrebam noi caraghios, naiv si mai ales degeaba.

 

Scandalul a pornit de la intrebarea adresata de Teodora Migdalovici lui Bogdan Naumovici prezent la masa de discutii, despre recurenta cu care apar lucruri imprumutate in creatiile publicitare de la noi.

 

Nu vrem sa intram in polemica ultimului an: daca se copiaza sau nu in publicitate si cine face asta (chiar daca tot sambata, Alexandrescu de la Headvertising spunea ca stie agentii pentru care copiatul inseamna o profesie) , cel putin nu acum. Ceea ce vrem sa spunem e ca intr-un loc public, intr-un spatiu care are de a face mai mult cu Academia decat cu Ferentariul, oamenii prezenti in sala Liviu Rebreanu au capatat ceva de care nu aveau nevoie: mahalagism.

 

Vom incerca si un articol despre ce s-a vorbit la masa creatiei in timpul care a mai ramas inainte si dupa scandal.

 

Sa trecem mai departe. La 19:30 incepea Gala de Premiere. Emotii nu prea erau sau nu le-am vazut eu, probabil toate agentiile aflasera ce branza au reusit. La cocktail mancare ca lumea, bautura scumpa, gagici mama-mama, lume buna si multa ce a dovedit salii Unirea de la Palatul Parlamentului ca e neincapatoare.

Cu putina intarziere, pe la 21:30 a inceput si gala propriu-zisa. Ce a urmat dupa asta se stie, mai putin faptul ca prezentarea a fost impregnata de ceva momente penibile. Oricum, un juriu international cu experienta nu putea face decat o alegere buna.

Iulian Traşă