In primul rand aflati ca acest personaj hilar, in speta hipnotizatorul de gaini, exista cu adevarat. L-am vazut intr-o emisiune TV, laudandu-se ca prin simpla forta a privirilor sale reusea in doar cateva secunde sa trimita orice biata gaina in lumea somnului controlat si binefacator. Nimic de spus, ba dimpotriva foarte bine facea, pentru ca numai astfel, nemaiavrand sa ramanem repetenti si anul acesta, o sa reusim sa le luam si noi puiutul alora de la U.E. incheind neasteptat inaintea bulgarilor spinosul capitol de negocieri privind sacrificarea decenta a mieilor, vacilor, porcilor si, de ce nu? , ati ghicit, chiar a gainilor.
Desi ridicol in felul lui, hipnotizatorul nostru nu era la urma urmelor decat un simplu individ inofensiv, bucuros cum atatia altii in locul lui ar fi fost, de niscai publicitate neasteptata.
Mai trist si mai grav este ca hipnotizatori din acestia sunt tot mai numerosi in randurile celor care, prin forta presupusa a intelepciunii lor, ar trebui sa-i lumineze si pe “cei multi” in casele carora sunt asteptati zilnic pe asa-zisele “mici” ecrane.
In al doilea rand de la hipnoza si praf in ochi din intamplare si pana la ipocrizia pe fata e totusi un drum cam lung, iar telespectatorul roman, desi indeobste foarte rabdator (chestiune verificata in timp) , nu-nseamna ca e de-a dreptul dobitoc si trebuie sa inghita orice.
Astfel, pe ecranul unei televiziuni care din dragoste pentru tine isi serbeaza aniversarile chiar de Ziua Nationala, se poate vedea un soi de reclama-indemn, sau ce-o fi, care glasuieste cat se poate de clar: “Gandeste Liber” , adica, in cazul de fata un fel de “Tutunul dauneaza grav sanatatii” de pe pachetul de tigari.
In afara de cateva emisiuni, totusi bune (si despre care, poate, vom vea ocazia sa vorbim altadata) , grila de programe (a se citi de programare) ar putea fi usor impartita in doua mari categorii:
- Stiri-zguduitoare, mai ales despre ce s-a intamplat nou la coltul strazii si dumneavoastra nu ati putut afla pentru ca in tara si in lume in general vor fi intotdeauna mai multe strazi decat cele pe care ati locuit sau veti locui vreodata intr-o viata de om. Desigur, sunt alese stirile cele mai rele, deoarece, asa cum arata ratingul, acestea ne plac in mod special.
- Filme. Aici i-aici! In ultimile sase luni s-au dat de cel putin trei-patru pana la cinci-sase ori (pesemne la cererea disperata a telespectatorilor) aceleasi filme cu (citez la intamplare si exact asa cum se pronunta) Jan Clod, Silvester Stalaun, Ciac Noris si alte zeci sau sute de total necunoscuti; toate cu buline de la doisprezece ani in sus, ce dispar si apar haotic pe parcursul difuzarilor ca si cand daca ai unsprezece ani poti urmari un film si pe bucatele.
L-am revazut deasemenea, din nou iarasi, pe Sergiu Nicolaescu, erou, actor si regizor.
In rest, cam nici un film european.
Cica, televiziune ar avea un rol educativ. Cat de educativ au inteles unii ca este , va puteti convinge si singuri urmarind urmatorul clip de prezentare, reclama sau ce-o fi:
O fata cu ochelari, cam ratacita si natanga, sufla balane de sapun si (sic!) scrie in mod miraculos din ele numele unei televiziuni. Cum si de ce a ajuns natanga, cat si ce-o sa se faca ea cand va fi mare, ori daca toate acestea au vreo legatura cu fiorosul hipnotizator de gaini, puteti afla negresit din filmele cu Silvestar. Acolo, in film, cu siguranta ca ea va fi in cele din urma salvata, spre disperarea (sau deliciul?) celor de la stiri, care ne vor tine mai mult ca sigur la curent cu tot ce o sa i se intample, de bine, dar mai ales de rau. In film ca-n film, dar in viata reala?
Ce, ati pierdut filmele cu Stălăun? Nu-i nimic veti avea sansa unica sa le vedeti de cate ori va fi nevoie, mai ales ca se anunta noua grila de vara, care pana acum nu ne-a dezamagit niciodata in privinta reluarilor.
Ştefan Ionescu
